Feeds:
Posts
Comments

Archive for August, 2010

Intalnire cu temerarii

Pentru ca azi se pare ca sunt in forma la ‘bloguit’, m-am gandit sa scriu cate ceva si sa pun niste poze de la intalnirea de ieri din parc cu temerarii. In general, ‘tinerele sperante’ s-au descurcat destul de bine. Le-am pregatit un mini hike prin parc cu 6 posturi si cate ceva de facut la fiecare. S-au format 2 patrule, una de 3 si alta de 4 temerari, iar la sfarsit am ales si o castigatoare, cu toate ca diferenta de punctaj a fost foarte mica ๐Ÿ™‚ ‘I-am jucat’ pana la epuizare Clic-Clac, Muntii, Oxford-Cambridge, dar se pare ca le-a placut (cel putin ei asa au zis :-s )
Acum va las cu pozele ๐Ÿ™‚

Poze

Advertisements

Read Full Post »

News

Ieri, la intalnirea cu temerarii, in timp ce ei se intreceau pe traseu in mini hike-ul pe care l-am pregatit, am facut si o mica sedinta. Printre altele, am stabilit si niste obiective ale unitatii noastre, ca de…ne trebuie si de-astea, nu se prea poate fara. So, here they are:

1.Formarea a 3-4 noi lideri pe ramuri de varsta prin stagii de formare nationala.
2.Implementarea cadrului simbolic si a sistemului de progres la exploratori.
3.Colaborarea cu exploratori din alte unitati/centre locale prin proiecte comune (mini campuri).
4.Responsabilizarea a 5 exploratori (sau chiar mai multi) sa lucreze pe ramuri de varsta si sa se implice in derularea activitatilor la nivel local.
5.Atragerea de fonduri+gasirea unui nou sediu

Si…inca ceva: daca n-ati aflat inca, aflati acum ca am facut si patrule noi, pe principiul ca se lucreaza mai bine in grupuri ceva mai mici. Patrulele au fost formate oarecum la intamplare, singurele criterii fiind ca grupurile sa fie echilibrate din punct de vedere al vechimii si….al baietilor ๐Ÿ˜€ (sa fie numar egal in fiecare patrula, respectiv cate 2)
Patrula 1
Radu
Anda
Maria V.
Silviu T.
Suru

Patrula 2
Aka
Ana
Diana Popa
Lucy
Alexandra
Silviu G.

Patrula 3
Dragos
Bianca
Andreea
Corina
Bogdan (Apostolache)
Roberta

Patrula 4
Ashu
Rebecca
Ramona
Cristina
Tucu

Patrula 5
Make
Oana
Diana
Maria C.
Tami

Read Full Post »

French mini camp

In acest weekend am organizat un mini camp la Malu Mare impreuna cu cercetasii francezi. Pot spune ca a fost chiar un camp reusit, chiar daca a fost muuuult prea scurt ๐Ÿ˜ฆ Am cantat, am vorbit, ne-am jucat atat jocuri de-ale noastre cat si de-ale lor, am pregatit masa impreuna, etc. Glumele lui Tami si Teko ne-au provocat o criza acuta de ras in toiul noptii :)) ‘Retarded spitฤƒl’, remember that? 0.o Pe scurt, ‘we had a great time together!’ ๐Ÿ˜€
Pana o sa gasesc dispozitia necesara de a detalia, va las sa va delectati cu niste poze, cam nereusite ce-i drept, dar macar va puteti face o idee despre ce s-a intamplat ๐Ÿ™‚
Slideshow

[Edit on 13th August]
Finally, am scris si articolul. Nu e mare lucru de capul lui, dar macar ofera mai multe detalii pentru cei ‘rosi de curiozitate’ 0.o Uh, nevermind. Inceputul e cam ‘formal’, but I suck at beginnings ๐Ÿ˜€

“Weekend-ul trecut Centrul Local Craiova a organizat un mini camp la Malu Mare impreuna cu un grup de cercetasi francezi veniti in Romania in cadrul proiectului โ€˜Habitat for Humanityโ€™ pentru a construi case pentru sinistrati la Bechet. O parte din noi cunoscusera deja grupul de francezi cu un weekend in urma, in timpul unei vizite a acestora in Craiova. Restul insa am facut cunostiinta chiar acolo.
Am inceput sa discutam despre diverse lucruri, timpul petrecut de ei la Bechet, parerea lor despre Romania si oamenii de aici. Spre norocul nostru stiau engleza suprinzator de bine, ceea ce a constituit un punct in plus la socializare. (Cu totii stim ca franceza nu e deloc o limba usoara, mai ales cand esti nevoit sa o vorbesti cu un nativ) Am fost placut surprinsa sa aud ca le-a placut tara noastra, si ca romanii li s-au parut foarte primitori. Chiar si mancarea noastra traditionala ajunsese undeva in topul preferintelor francezilor. Dar dupa discutii si cantat la chitara mai vine timpul si pentru ceva munca, nu? Ne-am implicat cu totii, atat romani cat si francezi, cu mai mici sau mai mari exceptii, in pregatirea mesei de pranz : gratar, cartofi copti, salata de rosii, branza si fructe ca desert. Cine zicea ca mancarea pare mai buna atunci cand ai ajutat si tu la pregatirea ei avea dreptate !
Dupa masa am pornit intr-o plimbare pe malul Jiului. Acolo am inceput sa ne jucam jocuri propuse atat de francezi cat si de romani. Ar trebui sa fac un mare efort de memorie pentru a mi le aminti pe toate, insa au cuprins atat jocuri de cunoastere si creativitate, cat si din cele care solicita abilitatile fizice ale fiecaruia. Am descoperit chiar si cateva jocuri comune, sau care difereau doar prin cateva reguli sau nume. Ne-am hotarat sa ne intoarcem abia cand eram toti epuizati siโ€ฆmorti de sete. Am ajutat din nou cu totii la pregatirea mesei, si drept rasplata pentru eforturile depuse, la sfarsit am devorat impreuna prajiturile aduse.
Acordurile de chitara, glumele seci si incontrolabilul ras ne-au tinut departe de sacii de dormit pana tarziu in noapte. Vroiam sa petrecem cat mai mult timp impreuna stiind ca a doua zi ei aveau sa plece inapoi spre Franta.
Duminica, cercetasii francezi au luat pranzul in casele cercetasilor romani, tinand din nou sa multumeasca pentru ospitalitatea noastra. Am iesit impreuna la un suc la o terasa din centrul orasului, urmand ca apoi sa-i conducem la gara. Despartirea a fost ca intotdeauna momentul cel mai greu, insa ne-am promis ca o sa ne revedem cat mai curand posibil.
Mini campul a fost o experienta placuta, pe care sper(am) sa o repetam cat mai curand. Am invatat multe de la cercetasii francezi, ne-am facut noi prieteni peste hotare, dar mai ales am invatat ca este foarte important ca intr-o astfel de actiune sa ne implicam cu totii, atat cat putem, dar macar sa aratam ca exista in noi acea dorinta de a ajuta, de a fi in mijlocul actiunii. Si, surse sigure imi spun ca si francezilor le-a placut mult campul si ca deja le e dor de Romania. ”

Si o rog si pe Oana, sa posteze si articolul ei :> Macar asa, pentru diversitatea de opinii ๐Ÿ™‚

Read Full Post »

S-a terminat si e atat de greu sa fim de acord cu asta.inainte sa incep sa rezum campul asta, as vrea ca macar 2-3 cercetasi din craiova sa imi promita ca isi vor scrie si ei impresiile aici, pentru ca se prea poate ca ale mele sa nu fie cele mai obiective.Au fost 5 zile de distractie, de soare, de nisip in urechi, in nas, in toate hainele, de mancare rece, de suc cald, de dusuri reci, de mare calda, de prietenii bolnavicios de frumoase.Stiu ca suna cat se poate de idiot, dar asta imi inspira mie Sulina, unde vreau sa ma intorc cat de repede pot.Nu am niciun dubiu ca tuturor cercetasilor din Craiova le e dor de cercetasii din Tulcea si Bucuresti, pe care ii si salutam cu ocazia asta si cu care, nu-i asa, o sa ne mai vedem vara asta.Asteptam cu nerabdare pozele, sa le comentam impreuna si sa radem unii de altii.Pentru ca tot am deschis subiectul, as vrea sa ii trag la raspundere pe Ashu si Altan ca nu au jucat la loto, pentru ca mai mult ca sigur ar fi castigat..7/49.Marturisesc ca am stat ceva timp sa ma gandesc la ceva ce nu mi-a placut in campul asta si, cu toata sinceritatea adunata din strafundul tuturor capilarelor mele, nu am gasit.Pana si tantarii, paienjenii din foisor, spinii de pe plaja, caldura insuportabila in atat de multe momente si multe, multe altele au avut rolul lor in a imi face mie, cel putin campul acesta si mai placut.

….Asteptam Sulina Fun Hunting-ul de 3 luni de anul viitor:)

Si, de asemenea, multumim Manu si multumim tuturor celor din staff, e vina voastra ca n-o sa uitam niciodata campul asta.

Photos Slideshow

Read Full Post »